GRĂDINA

 
cine1
 
 
 
Sub pomii inalti, se intind covoare de iarba, se aprind stufisuri inflorite de trandafiri si se cladesc ziduri de buxus batran. Buchete solitare de toporasi si maci involburati te surprind din locuri neasteptate. Razoare de papadie si floarea miresei tivesc drumurile intortocheate ale parcului.

Asezati-va si priviti! Simiti aroma nobila a timpului?
 
 
 
g001
 
 
 

Gradina conacului a fost amenajata la initiativa lui Constantin Ghika, imediat dupa terminarea constructiei conacului. Informatia referitoare la peisagist sau gradinar este inexistenta. Ce este clar este ca gradina se inscrie in conceptia parcului romantic la moda in Europa Occidentala. Se pastreaza in mare, forma lui originala. Exgerat de liniste! Si un sentiment cald de apartenenta. Marcata de trecerea timpului ca o doamna eleganta, gradina se intinde pe o suprafata de 10 ha, fiind compusa din numeroase specii de arbori, parte din ele rare in zona Moldovei.

g002
 
 
g003

Intre elementele specifice parcului romantic (a l’anglaise) se enumera: aleile ondulate, oglinzile de apa, aroncamente diferite, grote artificiale, ruine artificiale, mici poduri suspendate, vegetatie forestiera etc. In Gradina Conacului regasim traseul ondulat al aleii ce strabate zona de margine a parcului, vegetatia forestiera aducand umbra si mister. Domina esentele de foioase, arbori batrani, spectaculosi (castani, mesteceni, stejari, carepeni, nuci), dar intalnim si conifere (brazi, tuia).

 
 
 

Diferentele de nivel – valonnements se regasesc in spatele bazinului circular sub forma unui val circular de pamant la baza caruia s-au plantat carpeni pentru a sustine solul. Un grup de trepte face legatura intre zona de promontoriu pe care se afla conacul si zona inferioara a parcului.

 
 
 

Pe vremea boierilor, gradina deservea drept locul preferat pentru a lua masa, pentru plimbari lungi in care erau discutate vestile vremii, si drept locul in care familia se retragea departe de forfota secolului.
Istoria aievea a gradinii porneste o data cu inceperea lucrarilor de constructie a conacului. Acest unic moment a fost marcat prin plantarea arborilor din curtea conacului – cei trei pini negri ce domina intrarea si rondul de piatra, un grup de patru stejari, chiparosi si alti arbori de seama.

g004
 
 
 

Legenda spune ca la umbra gorunului secular din parcul conacului Alexandrina Polizu si haiducul Goroi au negociat evitarea aparitiei unor conflicte intre haiduci si membrii familiei boieresti.

 
 
 

Haiducul Coroi este o enigmatica si legendara figura a unor timpuri supuse unui razboi care a tulburat linistea si ospitalitatea plaiurilor moldave. În vreme de restriste când jugul stapînirii apasa tot mai greu umerii oamenilor saraci apare acest om care se opune unui sistem fara sa se gândeasca la faptul ca cineva îi va mai rosti numele atunci când se va simti nedreptatit de autoritati. Oameni acestor locuri îl pomenesc mereu spunând: Daca ar fi fost Coroi…. In inima padurii, intr-un loc situat la jumatatea distantei dintre Botosani si Hirlau, se afla si astazi Masa tilharilor. Un paralelipiped de cinci metri lungime, doi latime si trei inaltime, a ramas in istorie ca locul unde se intilneau haiducii din Flaminzi la inceputul secolului al XIX-lea.

 
 
 
g005

In spatiul diafan si elegant al padurii, pe marginea havuzului, au loc evenimente pline de emotii calde si de frumos. Sarmul nuntilor este completat de zanele ce joaca cu picioarele goale in iarba umeda, iar desfatarea este completa cand parfumul teilor rasfata simturile.
Nobilii oaspeti ai conacului pot participa la antrenamente de respiratie in aer liber, pot alerga in voie, isi pot invitat prietenii la o licoare dulce si isi pot planifica cele mai trainice momente alaturi de cei dragi.

 
 
 

Optiunile infinite pe care le ofera cu draga inima gradina nu fac decat sa calauzeasca sufletul dincolo de freamatul neobosit al oraselor. La conac iti vei regasi pacea interioara si o vei impartasi cu cei nobili ca tine.

 
 

 

Cît de sfioasa creste noaptea, palind încet din scara-n scara
Si cîta liniste se lasa; pe cer gramezile de stele
Rasar ca niciodata parca, iar luna plina printre ele,
S-alege alba si scînteie ca un ban nou într-o comoara.

 
 

Lînga habuz, leandrul fraged din cînd în cînd arunc-o floare,
Iar apa-nrumenind o clipa, cînd îsi reface-oglinda-n luna,
În loc de-o floare vede doua cum tremurînd se împreuna
Ca doua guri care se cata de mult sa-si dea o sarutare.

 
 
(Dimitrie Anghel –Liniste)

 
 
Mai mult decat vechime.
Mai mult decat legende.
Nobletea naturii.